Un alt fel de reţetă

Când am început să scriu pe acest blog, m-am gândit, în primul rând, la ceea ce faci în bucătărie pentru a pune în borcan, sticlă ori farfurie. Cu timpul, mi-am dat seama că inventivitatea şi ideile nu trebuie să se limiteze neapărat la ceea ce prepari sau mănânci şi că, aşa cum bine spunea cineva, "the sky is the limit" pentru orice vrei sa faci în bucătărie şi, în general, în viaţă.

Unde vreau să ajung? La faptul că poţi ieşi din monotonie nu doar punând un bob parfumat în plus în mâncare ori două frunze verzi şi un fruct într-o sticlă de oţet pentru salată. Sau, cum am spus în descrierea acestui blog, "bucătăria este, până la urmă, un loc în care poţi fi atât de liber pe cât vrei să fii".

Altfel spus, am dat o nouă faţă şi altor lucruri decât borcanele de murături. Au urmat o cană mult de-a dreptul plicticoasă cu transparenţa ei şi un teanc de cutii de ceai pe care le mutam de colo colo, fără să le găsesc rostul.

Ca să schimb faţa cănii, m-am jucat puţin cu două pensule şi câteva tuburi de vopsea acrilică. Am desenat întâi iarba, apoi zambilele şi narcisele şi-ai găsit singure drumul. Fluturii nici nu mai ştiu cum au apărut.

Asta am făcut într-o zi petrecută acasă. Aş fi gătit ceva interesant, dar pictatul este o ocupaţie mult mai puţin solicitantă pentru un bolnav mucios şi febril.

Este un alt fel de reţetă, în acelaşi sens ca şi multe altele de pe acest blog: chiar dacă poţi găsi totul de-a gata în altă parte, pregăteşte-ţi singur ceea ce-ţi place, aşa cum îţi place, pentru a-ţi face viaţa mai frumoasă.