Reţete de la micul bucătar: suc de căpşuni şi lămâie

- Mami, pot să iau eu lămâia asta? Vreau să beau suc.

- Sigur.

Şi ia lămâia şi o stoarce atât cât poate el, cu două mânuţe care nici împreună nu fac cât lămîia. Varsă sucul într-un pahar şi, înainte să apuc să mai spun ceva, înşfacă şi castronul cu căpşuni, să îl văduvească şi pe el de suc.

- Staaai, ce faci, puiule? Ce amesteci acolo?

- Lasă-măăă, e sucul meu... E bun, ştiu eu! Ai să vezi!

Şi a fost bun. Îndoit cu apă, a ieşit jumătate de pahar, nu mai mult. A fost destul să îmi dau seama că avea dreptate puştiul. Dealtfel, doar pentru asta a fost destul...

Şi dacă am văzut că a avut dreptate, am luat-o de la capăt. De data asta, cu alte lămâi şi căpşuni şi cu aparatul foto la îndemână. Am păstrat însă bucătarul.

Iar bucătarul a avut la îndemână două lămâi şi un kilogram de căpşuni tăiate bucăţi, amestecate cu o cană mare de zahăr şi lăsate peste noapte. Aşa împachetate, căpşunile au lăsat cam 650 de mililitri de suc, pe care l-a amestecat juniorul cu zeama celor două lămâi.

 Cu tot cu zeama lămâilor, s-au făcut 800 de mililitri de suc.

Aici am intervenit eu, totuşi. Ca să nu se altereze sucul şi să poată fi păstrat fără riscuri de pe o zi pe alta, l-am pus la fiert, împreună cu trei căni de apă. După un sfert de oră de ţinut pe foc, a ajuns în sticle şi apoi la frigider. Şi tot a mers şi nişte apă minerală, la final, căci se pare că cele trei căni de apă adăugate de mine nu au fost de ajuns. Iar preparat petru perioade mai lungi, are nevoie de ceva aspirină, zic eu.

Ce să mai spun despre reţeta asta? Dacă vă povestesc că doi oameni mari se certau cu un ţânc de patru ani pentru jumătate de pahar de suc, mă credeţi?

Later edit:  Între timp, micul bucătar a "produs" şi varianta mult mai sănătoasă a sucului, cu miere de albine. Sucul - în noua componenţă - căpşuni, miere, lămâie - a primit şi un nume: "suc de mămâie". Adică suc cu miere şi lămâie.

Cum el mi-a botezat şi dulceaţa de gogonele cu nuci "gogonuci", iar cea din melci de lămîie "portomelci", am încredere în simţul lui şi aşa să-i rămâna numele sucului: "suc de mămâie".

Ceea ce am uitat să spun mai devreme (şi acum îmi repar greşeala) este că acest suc merge preparat şi cu îndulcitor, astfel că poate fi consumat şi de către diabetici. Lămâia - şi, în general, citricele - sunt printre fructele pe care diabeticii le pot mânca fără grijă. Căpşunile conţin substanţe ce pot fi de folos în diabet, dar consumul lor nu trebuie să fie exagerat, limitându-se la circa 300 de grame zilnic.