Floricică sau viermișor?

Nu reușesc întotdeauna să-mi fac copilul să mănânce legumele, așa că nu este ieșit din comun să inventez animale și flori din legumele din farfurie. Așa s-a întâmplat și de data asta, cu o conopidă din care a ieșit o delicioasă masă de seară, linsă din farfurie până la ultima picătură. Cu ce am făcut asta? Câteva buchețele de conopidă, un ou și câteva linguri de smântână.

Conopida am fiert-o puțin, în apă cu ceva condimente. Nu multe: sare, un pic de piper și un praf de busuioc. Am scos-o din apă și am pus-o la scurs, timp în care am bătut un ou mare cu două-trei linguri de smântână.

Am pus sosul din smântână și ou peste conopida împrăștiată într-un castron termorezistent...

... și am pus totul la cuptor pentru 15-20 de minute. Am obținut niște buchețele pitite sub o crustă bine mirositoare și - recunosc - puțin cam bronzată.

Deși nu arăta rău, nu mi s-a părut suficient de tentantă pentru ca piticul meu să o mânânce cu convingere la cină.

Drept urmare, am scos conopida și am înșirat buchețele unul după altul în farfurie. Primul buchețel a primit doi ochi din cuișoare și o frunză de pătrunjel într-o crăpătură ce mi s-a părut a aduce a gură. Și așa, masa de seară nu a mai fost nici conopidă și nici floricică, ci un foarte simpatic viermișor.

Săracul viermișor nu a mai apucat vreo altă fază a existenței sale, singurele vietăți rămase în farfurie, în seara aceea, fiind gărgărița roșie și fluturele mov...