miercuri, 13 iunie 2012

Sirop de trandafiri. Şi o trandafirată

V-am promis un sirop de trandafiri şi iată-l! Ştiu că s-ar putea ca acum să se găsească mai greu trandafirii care vă trebuie, dar a durat ceva macerarea. Haideţi să nu pierdem vremea, că trece parfumul trandafirilor...
În primul rând, vă trebuie petale de trandafir. Aici e o discuţie în contradictoriu, din câte am văzut, pentru că unii susţin că poate fi utilizat orice soi de trandafir, în timp ce alţii cred că doar cei pentru dulceaţă sunt potriviţi. Eu îmi pun problema mai simplu: dacă arabii foloseau doar trandafirul de Damasc pentru dulciuri, presupun că nu o făceau degeaba. Ori poate nu cunoşteau alte soiuri?...
Independent de părerile oricui, am pus la sirop trandafiri pentru dulceaţă (nu ştiu sigur nici acum dacă sunt Rosa Damascena ori Rosa centifolia) pentru că asta am avut. Am adăugat trei flori dintr-un trandafir roşu închis, pentru că am auzit că accentuează culoarea.
Am adunat un castron mare de trandafiri, probabil 25-30 de flori. Am mai avut jumătate de kilogram de zahăr pentru prima etapă şi 1,5 kilograme de zahăr pentru a doua, o lămâie şi apă.
Am scuturat bine florile de polen şi gâze şi le-am stropit cu zeama de la lămâie, apoi le-am frământat bine cu zahăr. Au ajuns într-un borcan mare, pe care l-au umplut pe trei sferturi. Am turnat apă deasupra, cât să le acopere cu câteva degete. Acest borcan a stat la frigider o săptămână, timp în care am amestecat în el de câteva ori.
După săptămâna de stat la frigider, siropul în transformare era un fel de apă dulce şi colorată, cu un puternic miros de trandafiri, dar care nu mi se părea să aducă a sirop. Eiii, s-au schimbat lucrurile după ce am strecurat bine, am pus restul de zahăr (1,5 kilograme la circa 3,5 litri de lichid) şi l-am lăsat încă o săptămână la frigider, timp în care am amestecat insistent, să se topească zahărul.


Treaba asta cu siropul e tare uşor de făcut, numai să ai răbdare. La final, e minunat să stai la un pahar de sirop făcut cu apă rece, care mie îmi miroase a vacanţă la bunica, a rufărie apretată şi albăstrită cu sineală şi a prosoape de in păturite în dulap, cu flori de izmă creaţă şi levănţică între ele...
Iar dacă aveţi chef de o trandafirată, amestecaţi doi litri de sirop cu trei sferturi de litru de ţuică de prune. În loc de ţuică, puteţi adăuga alcool alimentar diluat, în raport de cât de tare vreţi să fie. Numai să aveţi grijă la degustare, că vă fură parfumul de trandafiri de nu mai ştiţi câte grade avea pruna. :))

2 comentarii:

  1. Sunt fan tot ce e cu trandafir dar mi-e ciuda ca pe la noi nu gasesc trandafiri din acestia....
    Minunata dulceata ta Gabi !
    Pot sa ma servesc ???

    RăspundețiȘtergere
  2. Sidy, ia ce si cat vrei. Numa... esti sigura ca ajungi pana aici?? :)))

    RăspundețiȘtergere