Compot (dietetic) de cireșe

Cireșele sunt, alături de vișine, fructele mele preferate. Din păcate însă, nu de aceeași părere este și stomacul meu, aflat într-un permanent conflict cu aproape orice este bacă și poartă codiță, pentru agățarea de copac. Cum nu-i pot ignora părerea, merg pe soluția de compromis care se numește compot. Un compot buuun, după o rețetă care face ca fructele să rămână tari și gustoase. N-are nicio legătură cu ciorba de fructe în care cireșele plutesc sparte, cu sâmburii curgând din ele, împiedicându-se apoi în dinți.

Ce ne trebuie pentru acest minunat compot de cireșe?

Concurs: tu ce știi să faci bun din fructe conservate la borcan?

V-am promis concurs, concurs să fie! Pentru oricine poate prepara ceva bun cu gem sau dulceață, poate ține în mână o lingură și un aparat de fotografiat și poate povesti apoi, în câteva rânduri, experiența din bucătărie. 

De ce vorbim despre fructe conservate acum, când piața s-a umplut de prospături?? Pentru că sunt încă destule cămări în care au rămas blocate borcane cu gem, dulceață sau compot. Și poate nu vă îndurați încă să le scoateți la iveală, deși aveți nevoie de loc pentru viitoarele conserve. Iată că acest concurs vă oferă pretextul de care aveați nevoie pentru a evacua din cămară rămășițele toamnei trecute.

Noi - adică blogul Bucătăreli la borcan și sponsorul concursului, Amenajari Horeca - vom premia originalitatea și popularitatea, acordând celor doi câștigători câte un voucher de 150 de lei, pentru a cumpăra ustensile de bucătărie profesionale din magazinul online. Cititorii blogului vor alege prin vot rețeta care le-a plăcut cel mai mult, iar noi, organizatorii, o vom desemna pe cea mai originală.

Să vedem însă regulile!

La aniversare

Acum trei ani, în 4 iunie 2010, scriam aici prima postare.

De atunci, au trecut de trei ori câte 365 de zile (uneori și mai mult) și peste 350 de postări. Am trăit multe, am povestit, am câștigat experiențe și le-am împărțit cu voi. Toate astea au fost posibile pentru că am avut de ce merge mai departe.

Acest blog este un hobby, chiar dacă propuneri de migrare a lui spre zona comercială au apărut mereu. Cine a intrat aici a făcut-o căutând nu advertising, ci informații. Și așa vor rămâne lucrurile.

Și, pentru că, la aniversări, se dau cadouri, voi vorbi și eu despre unul. Nu, nu aștept nimic, ci va fi un dar pentru voi, mai exact un nou concurs, despre care voi scrie aici, în zilele ce urmează.

Până atunci însă, mai am un singur lucru să vă spun...

 

MULȚUMESC!

Dulceață de trandafiri și căpșuni. Sau gem de căpșuni cu trandafiri

V-am povestiti despre minunatul meu trandafir pentru dulceață. În fiecare an, mă inundă cu parfumul lui și umple gardul cu flori roz și bogate. Am făcut din florile lui dulceață, sirop și lichior. Mă mănâncă palmele când îl văd înflorit și nu mă las până nu încerc și alte minunății.

De data asta, tot o dulceață, dar cu o mică îmbunătățire. Am combinat petalele cu un fruct care îmi place mult: căpșunele.

Dulceață din flori de... toate felurile

Mai e luna florilor, Florar îi spune din bătrâni. Nu-i mult până ce vin și fructele, iar atunci vom umple iar cămările cu borcane.

Fructele le facem dulceață, gem, sirop sau compot, legumele le punem la murat ori le uscăm. Dar florile?... Putem păstra cumva dulceața și aroma florilor până în iarnă? Eu zic că da și vă dau un indiciu: dulceața de trandafiri. Ori siropul. Iar dacă din trandafiri facem dulceață, de ce nu am prepara la fel atâtea alte flori comestibile?

Haideți să vedem ce ne oferă pentru dulceață stratul de flori.

Căpșuni la borcan

Această rețetă este începută acum un an. Nu doar scrierea ei, ci și prepararea: căpșuni la borcan. 

Nu-mi stă în fire să aștept atât până deschid un borcan cu bunătăți, dar ceva m-a reținut, de data asta. Știți sentimentul acela pe care îl ai atunci când faci un lucru ieșit din comun și ești atent la toate detaliile, și aștepți, și insiști, convins fiind că vei obține o victorie care va justifica efortul?? Cam așa a fost. A fost sigură că merită să aștept un an ca să scriu despre ceva colosal. Iar dacă ar fi ieșit o mare varză, recunosc că nu ar fi aflat nimeni...