Cu o cană de zahăr, un plic de fructe de pădure pentru ceai și o jumătate de lămâie, a ieșit un sirop mai bun decât mă așteptam. Căutați ceai din ăsta, făcut din fructe uscate pe care poți chiar să le identifici, nu la pliculețe.
După ce siropul de zahăr s-a legat, am adăugat ceaiul de fructe bine strecurat și am mai lăsat totul să fiarbă câteva minute, până când s-a îngroșat iar compoziția. Am adăugat zeama de lămâie, am mai lăsat puțin să dea în clocot și am pus apoi cratița la răcit.
Din ingredientele și cantitățile despre care v-am vorbit mai sus a rezultat ceva mai mult de jumătate de sticlă de sirop. (De un litru sticla, dacă nu mă înșel, că nu scrie nicăieri cât are. Am găsit-o rătăcită în pod, la țară, rămasă cred din vremurile în care găseai la Alimentara doa creveți, bulion și conserve și am luat-o pentru că mi s-a părut nu doar utilă, ci și interesantă.) Siropul acesta se diluează cu apă minerală, de preferință, în proporție de 1/6, adică o parte suc la șase părți de apă. Asta teoretic, pentru că, practic, pune fiecare cât vrea.
După ce am băut cam jumătate de sticlă de sirop, mi-am dat seama că ar fi mers și niște cuișoare ori un baton de scorțișoară, dar ce să-i faci? Nu m-a dus mintea la momentul potrivit, așa că ideea asta rămâne pentru următorul sirop din ceai de fructe de pădure.
maine o sa incerc neaparat reteta:)
RăspundețiȘtergereplus ca it sounds so healthy :)
x
Da, Ana, este mai sanatos decat altele. Acum cand ma gandesc la cat e de healthy, imi vine in minte sa incerc si varianta light, pentru cei care nu au voie zahar. E de analizat... Multumesc pentru idee. :)
RăspundețiȘtergereGabi, iti aduci aminte de cum arata alimentara? Stii ca eu nu intelegeam la ce folosesc "cuierele" alea de la macelarie in care statea de obicei un halat, al macelarului! Nu intelegeam de ce nu pot tine cuierul in spate si nu la rafturi! Tii minte ca toata macelaria era plina de creveti la cutie pusi cat mai artistic pe un serveteldespaturit si pe langa ceva ghivece cu asparagus! Dupa revolutie mi-am dat seama ca acele "cuiere" erau pt carne!
RăspundețiȘtergereAh, si altceva nu mai puteam eu sa concep: inghetata pe bat vazuta la cadrele cu publicul de la diverse transmisii sportive! Nu putam sa inteleg cum poate o inghetata sa stea pe un bat atata timp cat ea imi inmuia cornetul in 2 minute si picura toata pe mine! Na, ca mi-am adus aminte de copilarie!
Imi aduc aminte ca erau un fel de castele construite din cutii de conserve, pe care trebuia sa am mare grija sa nu le daram cand inrtam la alimentara. Imi aduc aminte de untul la calup pe care il aducea tata nu stiu de unde (dinmagazin sigur nu), de ciocolata micuta chinezeasca imbracata in poleiala aurie si de gumele Balthazar aduse de la unguri...
RăspundețiȘtergereExact!!!!Ciocolatelele alea mici ca niste caramizi aurii! Da, toate conservele erau aranjate ca niste castele! Iar cu gumele....imi amintesc ca o lipeam de banca, in pupitu cand ieseam la tabla si o luam inapoi cand ajungeam in banca! Imi amintesc cum scriam toti in "oracol" ca mancarea noastra favorita e puiul cu cartofi prajiti, care mi se parea de mare lux ca se facea la nunti si la sarbatori! Tin minte ce mai trageam de 2 ticle cu lapte si 3 iaurturi pana acasa unde ajungeam invariabil fara capacele alea de staniol argintiu si cel mai tare ma enerva cand in loc de restul de 2 lei la 2 paini, imi dadea jumate de paine zicand ca nu are---aia find banii mei de buzunar, ca doar nu aveam alti bani in-afara de restul care imi ramanea de la paiine sau lapte!
RăspundețiȘtergereDa, si pentru mine tot bani de buzunar erau aceia. Si cumparam eugenii cu ei si inghetata scumpa la cutie, la care primeam niste lingurite care se rupeau din prima...
RăspundețiȘtergereGabi, tu iti dai seama cat am evoluat noi ca si gusturi, ca si mancare, ca si repere de cand eram copii? Sunt curioasa cum ti se pare tie....stii, primele mele cumparaturi dupa revolutie au fost: 1kg de zahar, lb si ambalat intr-o punga de hartie alba si un pachet de servetele albe si m-am simtit ca si cand am dat de o comoara! Nu imi venea sa cred ca exista un asa zahar alb si ca am gasit servetele! Eu luam de obicei ratia de zahar, varsat, ala pe care il maturau de pe podea la alimentara iar servetele vedeam de sarbatori in casa, le scotea mama de pe undeva, dintr-un loc ascuns.Cred ca eram clasa aVII-a pe atunci.
RăspundețiȘtergereStii, mereu am zis ca eu fac parte din generatia care stie sa supravietuiasca din nimic, pentru ca asa era! Mi-e teama ca va trebui sa ne invatam din nou sa fim creativi cu resursele pe care le avem, din pacate....
Nu mai stiu ce am cumparat imediat dupa Revolutie, dar imi aduc aminte ca am fost la cumparaturi odata si am umplut frigiderul cu 100 de lei.
RăspundețiȘtergereCat despre generatia noastra (eram in clasa a IX-a, in 1989), am fost una de sacrificu / experimente, daca ma gandesc, de exemplu, la faptul ca am prins treapta 1, treapta a 2-a, bac-ul la 7 probe si admitere in facultate pe bune, fara interviuri sau teste grila.
Exact! Si as putea spune ca am citit pana la 18 ani cat au citit urmatoarele generatii pana astazi! As putea spune ca se si vede asta daca te uiti in jurul tau ca toata lumea scrie in CV ca vb engl fluent dar la o simpla conversatie iti dai seama ca lb romana este o problema!
RăspundețiȘtergere