Lichior de ouă

Această băutură provine din coloniile olandeze, unde era preparată cu avocado. În timp, olandezii au renunţat la adaosul de fruct exotic, dar au păstrat denumirea "Advoocat" pe unele din sticlele de lichior de ouă. Este o băutură delicată şi cremoasă, pe care eu o asociez cu sărbătorile de iarnă, deşi de data asta le-am lăsat să treacă fără să o prepar. Dar niciodată nu e prea târziu...

Aveţi nevoie de 15 ouă (mai exact de gălbenuşurile lor şi de numai un albuş), un baton de vanilie ori o sticluţă de esenţă de vanilie (eu am pus de rom), 300 de grame de zahăr, apă şi alcool (am folosit o sticlă de 200 de mililitri de vodcă de 40 de grade).

Cele 15 gălbenuşuri se amestecă bine şi se trec printr-o strecurătoare.

 Zahărul se dizolvă într-o cană de apă, împreună cu miezul unui baton de vanilie ori sticluţa de esenţă. După ce s-a răcit amestecul, se toarnă peste gălbenuşuri şi se amestecă uşor, ca să se încorporeze. Se pune şi un albuş bine bătut şi se amestecă în continuare. 

 La final, se adaugă alcoolul diluat în apă. Reţeta pe care o aveam cerea 230 de mililitri de alcool de 90 de grade diluat în 110 mililitri de apă. Eu am făcut o combinaţie între sticluţa de vodcă, 50 de mililitri de apă şi un pahar dintr-un alt lichior simplu, fără arome.   

Astupaţi sticla şi lăsaţi-o la rece măcar două zile. Odată desfăcută, e bine să o consumaţi cât mai repede. (S-ar putea totu;i ca acest îndemn să fie inutil...) În reţetă scrie că trebuie consumată în cel mult 3 luni, dar eu nu aş aştepta atât.

Îmi place mult ce a ieşit şi sigur nu va fi ultima oara când fac aşa ceva. Chiar dacă am rămas cu o grămadă de albuşuri, prilej pentru alte reţete. Primul lucru care mi-a venit în minte au fost bezelele şi am şi trecut la fapte. Ce a ieşit, a fost cu totul altceva, dar despre asta vă povestesc data viitoare. 

Până atunci, mă duc să văd cum se mai simte sticla mea de lichior...