Dacă tot m-am apucat de umplut cămara, o voi ține așa o vreme. Ceea ce am pentru astăzi - un compot din mai multe feluri de fructe - este din aceeași serie și recunosc că așteaptă de câteva zile să îi vină rândul la publicat.
Ca multe alte rețete, și asta permite variație, în sensul că proporțiile și fructele folosite nu sunt obligatoriu de păstrat, importante fiind zahărul și mirodeniile, dar și sterilizarea, în cazul în care pregătiți compotul pentru iarnă.
Eu am pregătit acest compot din 5-6 piersici, două mere mari galbene, o mână de prune și una de corcodușe. Am mai avut nevoie de bețe de scorțișoară, 5-6 cuișoare și zahăr. Ați putea adăuga esență de rom, ghimbir sau coajă de citrice rasă, dar nu este obligatoriu.
Am spălat bine fructele. Piersicile le-am curățat de sâmburi și de coji, iar pe celelalte numai de sâmburi. Le-am tăiat pe toate în bucăți cât de cât egale (cât un sfert de prună), le-am amestecat și le-am pus în borcane. Am umplut pe jumătate cinci borcane de 800 de grame, cu puțin înainte ca siropul să fie gata, astfel încât borcanele să rămână fierbinți.
Pentru această cantitate de fructe, am avut nevoie de 2,5 litri de apă și 750 de grame de zahăr. Altfel spus, la fiecare borcan cu fructe am pus 0,5 litri de sirop, obținut respectând proporția de 250 de grame de zahăr la fiecare litru de apă.
Dacă fructele sunt dulci, puteți reduce cantitatea de zahăr la 200 de grame la litrul de apă, în timp ce fructele mai acrișoare au nevoie de 300 de grame de zahăr la litrul de apă. Cea mai potrivită proporție este însă cea o parte de zahăr la patru părți de apă.
Am pus zahărul la foc cu apa, iar după ce zahărul s-a topit, am adăugat batoanele de scorțișoară și cuișoarele. (Dacă vreți, mai puteți adăuga o bucățică de ghimbir ori coajă de lămâie sau portocală rasă.) Le-am lăsat să fiarbă câteva minute, până când apa s-a colorat din cauza scorțișoarei, apoi am dat siropul la o parte. Am adăugat o sticluță de esență de rom, iar apoi l-am turnat fierbinte în borcane și le-am acoperit.
Am pus borcanele la sterilizat (în cuptor, de data asta), iar după ce s-au răcit au ajuns la rece.
Am făcut compotul ăsta, ca în multe alte situații, pornind de la ideea de a valorifica ce a rămas neconsumat, dar ceea ce iese merită mai multă apreciere decât un preparat făcut urmând principiul ”hai să scap de astea, că mi se strică în frigider”.
Am făcut compotul ăsta, ca în multe alte situații, pornind de la ideea de a valorifica ce a rămas neconsumat, dar ceea ce iese merită mai multă apreciere decât un preparat făcut urmând principiul ”hai să scap de astea, că mi se strică în frigider”.
Încercați și veți vedea că am dreptate. :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu