Usturoi conservat în oţet

După ce am pus castraveciori în oţet, acum două zile, am făcut acelaşi lucru şi cu nişte usturoi. Am folosit usturoi uscat, dar cred că nici cu usturoi verde nu iese rău, poate doar să nu aibă aceeaşi iuţeală.

Am găsit reţeta într-o revistă americană, de unde am mai tras concluzia că, peste ocean, nu este neobişnuită conservarea în oţet nu doar a legumelor (inclusiv ceapă şi usturoi), ci şi a fructelor, cum ar fi cireşe, pere, struguri, prune şi chiar citrice. De obicei, toate acestea sunt puse cu oîet fierbinte, dar am găsit şi varianta în care se foloseşte o soluţie de oţet şi condimente care a stat la macerat una sau chiar două zile.

Pentru acest preparat, am folosit două căpăţâni de usturoi, un ardei iute, un pahar de oţet din vin alb, o linguriţă de zahăr, boabe de piper şi de muştar şi o frunză de dafin. Am mers pe varianta simplă, dar pot fi adăugate şi ierburi aromatice cum ar fi tarhon, cimbru ori rozmarin.

Am curăţat usturoiul, lăsând căţeii întregi. Am spălat şi curăţat ardeiul de seminţe şi nervuri şi l-am pus împreună cu usturoiul în borcan.

Am pus la fiert oţetul şi condimentele şi le-am lăsat cinci minute la foc viu. apoi am stins focul şi am lăsat oţetul la răcit puţin, înainte de a-l turna în borcan. Am lăsat condimentele în lichid, dar, dacă vreţi ca aromele piperului şi muştarului să nu fie foarte pregnante, puteţi pune oţetul strecurat.

Borcanul trebuie ţinut la rece măcar o săptămână până ca usturoiul să ajungă la gustul lui cel mai bun. Eu l-am atacat mai devreme: usturoiul începuse să fie păstruns de aromele din oţet şi îşi pierduse ceva din iuţeala proprie, dar luase ceva de la ardei. A mers de minune cu rosiile umplute abia scoase din cuptor...